Poezie

Mâine poate fi mai rău

Văd noroiul din oameni, mâzga din noi toţi
Softuri cu buguri, carcase de roboţi
Cânt despre schimbare, caut update-ul
Să poa’ să-mi separe şi frica şi hate-ul
Şi parte din problemă: nu-i unu’ mai breaz
Că arăţi cu degetul, îl baţi pe obraz
Rămâi jos când cazi? În scuze te scalzi?
Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi!
Viaţa are haz, nu fac vreun naz
Dar fiecare zi e un alt macaz
Ş-alegerile noastre mă ţin treaz
D-aia ziua de mâine nu-mi dă răgaz
De unde am plecat şi unde am ajuns
N-am reuşit să găsesc răspuns
Oricât am strâns nu îmi e de-ajuns
Scopul nostru încă mi-e ascuns

Oglinzi ce spun poveşti ca un tablou
Şoptesc că poate mâine e mai rău
Ai construit pereţi în jurul tău

De la mersul biped la primul pas pe lună
Am făcut paşi încet, am rămas în urmă
Am făcut paşi rapid, ne-am rupt de turmă
Şi paşi înapoi ce speranţa ne curmă
Că facem paşi mari pentru omenire
Dar paşi prea mici pentru omenie
Progresul arată bine pus pe hârtie
Când măsori realizări din tehnologie
Comunic cu oameni oriunde pe glob
Dar nu mă salut cu vecinii de bloc
Am noroc de aripi, nu zbor deloc
‘s atâtea orgolii să mă ţină pe loc.
De unde am plecat şi unde am ajuns
N-am reuşit să găsesc răspuns
Oricât am strâns nu îmi e de-ajuns
Scopul nostru încă mi-e ascuns

Oglinzi ce spun poveşti ca un tablou
Şoptesc că poate mâine e mai rău
Ai construit pereţi în jurul tău

Previous Post Next Post

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply